Arhiva | februarie, 2013

La multi ani, pisoiule sarbatorit !

25 feb.

Warning ! Post impopotonat cu linkuri si imagini. Si nu are sa aibe diacritice, pentru ca eu nu scrie de fel cu diacritice, iar tu stii asta.

 

Astazi este ziua prietenei mele cele mai bune, Lavinia, dar ei nu-i place sa-i ziceti asa. Ei ii place sa ii spuneti Lavi. Cred ca de la anul, cand isi schimba buletinul, asa o sa o cheme.

Un urs pufos voia sa o simbolizeze pe ea, ca e creata si pufoasa. Me to you  reprezinta generozitatea ei.

O vulpeecha voia sa reprezinte inteligenta si ageritatea.

Prajiturica voia sa fie o ilustrare fizica a cat de dulce e prietena mea cand zambeste. In rest e acra – nu, nu e acra, e pufoasa.

Tradafirul voia sa reprezinte cat de frumoasa e atat pe interior cat si pe exterior.

Iar postul asta…postul asta voia sa fie felicitarea ei, pe care nu i-am cumparat-o pentru ca niciuna nu mi-a placut si niciuna nu era indeajuns de buna.

Hei, Lavi ? Te iubesc. Sa te faci si mai mare si si mai frumoasa si sa fii fericita. Uite un micut sfat :

Si cand o sa imbatranim, sa-ti aduci aminte de asta :DSC_1337

Siiiiiiiiiiiiiii mai ales, de asta :

Faweveh and awwaysh, oukay ? :3

Ilyyyyyyyyyyyyyyyyyyyyyyyyyyyyyyyyyyyyy…after infinite years…yyyyyyyyyyyyyyyyyyyyyyyyyyy…

Acasă

16 feb.

Oboseala groaznică din mușchi și din oase ne ținea pironiți la pat, incapabili de a ne mișca altceva înafară de pleoape.

Au trecut momente bune până să ne dezlipim privirile una dintr-a celuilalt. Era ca și când eram conectați prin gânduri, răsuflări și șoapte. Degetele tale se jucau încet în părul meu, timp în care eu mă străduiam din răsputeri să nu închid ochii și să nu mă las luată de valurile de somn ce pluteau agale în aer. Nu voiam să mai clipesc, că să nu trebuiască să treacă moment fără să te văd, să știu că nu visez.

Știi ? Nu cred că m-am simțit vreodată mai relaxată, mai în largul meu și mai fericită în alt loc decât acasă. Ei bine, în după-amiaza aceasta, acompaniată de acorduri hipioate de chitară și săruturi apăsate și interminabile, m-ai făcut să mă simt acasă…la tine în brațe.

E frumos să ai unde să fugi, unde să te ghemuiesti, unde să te pierzi… E frumos să fii îndrăgostit.

 

This is just wrong

12 feb.

It’s that sad story, when the girl is a screw and the boy is made out of marmalade.

Being a lady doesn’t only mean wearing red lipstick and high heels. It’s about manners. And by manners I don’t mean knowing in which hand to hold the fork, dear, no.

Manners mean respect.And if your „lady” does not respect you, what can you do ? No, this is not something you can teach her in a week or two. Either she knows how to treat you, either she doesn’t.

This era is slowly becoming one in which the man doesn’t harm anymore. But women kind of misunderstood this signal. It didn’t mean for them to take men’s place. If he treats you kindly, respectfully and, most important, with love, don’t be society whores, please ? Thank you.

So, ladies who act like they own the place and like they deserve it, there you go :

Stupid girls.

No, scriem sau și fașiem ?

11 feb.

Ioi, de când n-am mai scris !

Stau aicișea în fața ecranului de-un sfert de oră și nu fac nimic. Molfăi la niște amărâte de cereale și ascult muzică. Mai arunc câte o ocheadă la priză, să văd dacă mi s-o-ncărcat aparatu’, că mâine am zi plină și trebuie să îmi pregătesc de cu seară bocceluța.

Luminițe portocalii pâlpâie în josu’ ecranului întruna. Nu mă lasă nici să mănânc, șacalii !

Acum fără mișto, ultima perioadă a fost cam plină-plinuță și urmează o lună de foc (extrașcolară) , după care altă juma’ de lună de foc (școlară) și vine vacanța și am și eu timp să dorm ca omu’. Că de când am început a unșpea, zic că dorm când ajung acasă. Și , ce-i drept, se întâmplă câteodată, dar maxim de două ori pe săptămână. Îmi dau cuvântul că în săptămâna 4-10 martie dorm la prânz zilnic, fie că am de lucru, fie că nu ! Da, am zis.

Când am realizat că n-am mai scris de pe 2 (tulai !), asta întâmplându-se acum vreo două zile, mi-am deschis țanțos pagina de ” adaugă un nou articol ” (nu știu de ce apare așa, deoarece blogul îmi apare în engleză, meniul de control jumi-juma și corecturile…în engleză) și am zis că gata, scriu ceva. Da’ s-a făcut doișpe și am lăsat clapeta laptopului și m-am băgat la desene. Am cam neglijat blogăreala, s-au cam instalat păianjenii.

Mă duc după un pămătuf.

[Asta ascult și mă uit în gol]

 

Stupidity leads to tears

2 feb.

Sometimes, you find yourself in unexpected situations. It’s one of  those times when you’re holding yourself so much from crying that your voice goes all squeeky and makes you sound like a total loser. It’s one of those times when you ask yourself „Why are you crying ? What’s actually wrong ? Did you at least do your best ?”.

And then, the next day, he comes your way with that huge smile on his beautiful face and looks at you with his big bright eyes. You say nothing. You can’t say anything. You’re paralyzed. He is taking control over your mind, no matter what you’re doing.

Then, you find the two of you in a room, just looking at eachother, smiling. It’s common knowledge that two smiles that come close to eachother seal up in a kiss. You feel like crying again, but you can’t let that happen. Why would you cry ?

You’re so weak. You wish you were stronger. You always did. What’s wrong with you ?

Nothing. Nothing’s wrong. You’re simply stupid.

Imagine

Sadness, go away, I don’t need you

1 feb.

The pic says it all