Arhiva | noiembrie, 2012

A walk to remember

16 nov.

„You taste like the 4th of July, malt liquor on your breath my my…”

 This sweet scent surrounded me like a simphony interpreted by the Wiennese Orchestra. In the cold wind, warm looks and soft smiles were filling the air. It was like a Disney movie, where the hero and the heroine end up in a park around swings and slides. I swear my carks were off to the moon in the moment when you played along.

You pushed me strong enough to fly, but light enough to be sure that I’d come back…swinging. In the moment our lips met, the scenario was completed, but our story began to improvise by itself. Silly jokes, tender smooches, white chocolate and your hand. I never considered anybody such an open book and a mistery at the same time. It’s like I can read in your eyes that you love me, but I can’t read your next move and – there you go ! You keep me surrounded by hidden clues, which I never find , even though they are right before my very eyes. And the treasure ? The treasure is you and the smile on your face after you randomly kiss me. I suppose my face is priceless, because I can’t describe the feeling that invades my stomach. It’s like I’m falling from the top of the cliff while standing in a chair – affecting me that much and that disturbingly fine.  guess there’s no room left for emotion when butterflies kick in.

You’re simply stunning. Your smile „could light up this whole town”, your eyes keep mine busy all the time and your hand…it just reminds every second where I belong. We’re this complicated puzzle that found its way of solving in a long sweet watermelon kiss.

 

 

De ce nu imi plac oamenii

7 nov.

 

 

De multe ori, in fata unor aglomeratii, prietenii mei ma aud rostind fraza „Oameni. Nu imi plac oamenii.”. Nu ma refer neaparat ca nu-mi place aspectul fizic al cuiva, ci povestea pe care ar putea o ascunde in spatele unei masti vii.

Ma refer indeosebi la oamenii care au tupeu sa vorbeasca despre alti oameni numai in absenta acestora, fara a le oferi posibilitatea de a se apara sau a clarifica anumite informatii gresite. Oamenii care se considera superiori altora doar pentru ca au citit carti de filozofie pe care, oricum, nu le-au inteles cum trebuie deoarece si pentru ca , in primul rand, functiile noastre cognitive nu s-au definitivat inca, deci rationamentul nostru nu este in totalitate corect, oricat de bine l-am fonda ( apropos de „nimic/nimeni nu e perfect), iar in al doilea rand, nu intelegem mai mult de 50 % din ceea ce ni se arata/spune/prezinta (studiu real). Oamenii care se considera atat de evoluati incat nu vor sub nicio forma sa accepte un alt rationament, indiferent cat de corect este acesta. Oameni care fabuleaza in necunostinta de cauza si care se fac, totusi, crezuti de masele usor de manipulat. Oameni care se grabesc sa creasca si devin corupti inainte sa devina copti.

 

Oameni care joaca pe doua fronturi. Oameni care vorbesc numai pentru ca le place sa se auda vorbind,care vorbesc mult dar nu spun, de fapt, nimic. Oameni ce isi doresc fara minimum de efort.

Nu spun ca oamenii acestia nu merita sa traiasca, spun doar ca fericirea mea cand ma voi realiza in viata pe propriile mele picioare va fi de n ori mai mare decat fericirea lor cand isi vor vedea viitorul intins pe tava.

 

Ice cold

6 nov.

„what’s cooler than being cool ? ice cold…”

It was a pitch black night. I was coming from a short party and my happiness level was really high. The only thing that was missing was you, so I dropped by the mall to see you.
I found you and your bestfriend sitting at a table as the hours were getting later. I sat next to you and smooched you hello. Your eyes were glimmering, love.
We carried on with the conversation until it got pretty much serious. I looked at you worried. You had no expression, and then you switched to a beginning of a smile, acompanied by an ice cold look. You said you were fine.
You weren’t, were you ?

Cosite balaie

2 nov.

 

Nu stiu de ce, dar astazi, cand imi treceam ca de obicei degetele prin breton, mi s-a parut mai matasos ca niciodata (la fel si restul parului). M-am gandit la cum am vrut eu dintotdeauna sa am parul lung si cum nici pana in ziua de azi nu s-a intamplat. Lasand-o pe Rapunzel la o parte, vorbesc serios, fac parte din acele 80% care isi doresc parul lung.

Multi considera cao fata cu parul lung este mai , citez, „sexy” decat o fata cu parul scurt. Eu tind totusi sa contrazic aceasta teorie, deoarece nu numai ca si cunosc fete/femei cu parul scurt care arata incredibil de atragator, dar, sa luam si cazul clasic al vedetelor. Adica, poftim :


Este adevarat ca parul defineste personalitatea unei fete. In general, reflecta ceea ce este in interior, anumite stari psihice, fizice, faze prin care trece. De asemenea, se spune ca atunci cand o fata/femeie isi tunde parul, ea nu il taie doar pentru ca are varfurile tocite, ci ori pentru ca simte nevoia de o schimbare ( frustrare emotionala), fie ca vrea sa uite amintiri legate de parul sau. In general, atunci cand femeile se tund, efectiv ii „rad” pe barbati de la frumusetea lor exploziva, limitandu-se la ceva minimalist – si toate astea sunt gandite, inconstient sau subconstient,pentru ca, daca o luam de-a fir-a par, parul creste, deci e vorba de schimbari…temporare.

Nu sustin ca parul nostru este chiar atat de important incat sa ne poata povesti viata intreaga, dar cred cu siguranta ca ne descrie intru totul. Parul meu este mereu zburlit, ciufulit, incurcat – banuiesc ca se leaga de ce este in capul meu mai tot timpul (deficit de atentie, influente de ADHD gen =)) ), dar imi place asa cum e. Chiar daca sta aranjat doar inainte de culcare, nu e bai, macar stiu eu , pentru mine, ca poate arata si spectaculos.

Cam atat despre „lațe astazi. Pana la urma, e doar o coama, poate nu e chiar atat de importanta.

A fi fata iti da dureri de cap

1 nov.

Ma indreptam spre casa in pas vioi astazi, nu stiu de ce, aveam asa o energie debordanta. Habar nu aveam cu o ora in urma, cand aproape ca adormisem cu capul pe banca, ca ziua mea se va termina reflectand la ce inseamna sa fii fata.
Pai, in primul rand, intotdeauna cand incerc sa descriu viata de fata ma raportez la viata de baiat pe care, nu, nu am dus-o, dar pot doar sa-mi imaginez cum e.

Si incep prin a enumera :

Fetele au mai multe zone dureroase.- Ganditi-va si voi, baietii, una, noi, una plus doua, trei !

Fetele trebuie sa se aranjeze, altfel sunt asemanate baietilor si se face misto.– Naturalete ? Mai nou, e vazuta ca „brutalitate”.

Fetele trebuie (TREBUIE!) sa se epileze. – Aici nu comentez pentru ca, sincera sa fiu, asta chiar e un must.

Fetele trebuie sa fie elegante. – Nu ai eleganta, cica nu esti feminina.

Fetele trebuie sa aibe un talent. – Hai mai pa, ma !

Fetele trebuie sa stie sa gateasca, respectiv spele, calce, coasa etc.- Aprob, in

afara de partea cu…ata si acul. Cah !

La noi , fie ca-i vara, fie ca-i iarna, ploua o saptamana din patru !- Comentariile sunt de prisos.

Daca nu spunem ceva, nu inseamna ca nu e asa. – Ex : sentimente, boacane

Daca ne rupem o unghie pentru oricine altcineva – man! they’re lucky.

Mereu ne sta parul bine inainte de culcare –  Niciodata in timpul zilei sau la vreun eveniment important.

Gasim solutii la probleme inexistente. – Mereu.

Pai cand iubim, da-o-n ma-sa de treaba, iubim !

 

In al doilea rand, ma raportez la pisici. Aceste mirifice creaturi dorm, mananca, respira, se joaca. Si repeta. Si repeta. Noi de ce nu facem asa ? Pentru ca ne ingrasam si avem nevoie de educatie. Ete fleosc !

 

Si lista continua kilometric, dar mie imi este pur si simplu mult prea lene si sunt prea obosita ca sa mai scriu creoerent…